DACIA Sandero
Totul despre noua Dacia Sandero

Sandero a fost pus faţă în faţă cu doi concurenţi prestigioşi de pe piaţa românească: noul Chevrolet Aveo şi Skoda Fabia 2.
Cred ca aţi auzit de nenumărate ori la o discuţie de “specialişti” în faţa blocului cum că Dacia nu este maşină. Ei bine, Promotor a testat Sandero în comparaţie cu doi competitori redutabili şi am ajuns la altă concluzie.

Dacia Sandero are un design modern

Piaţa auto din România de maşini din clasa mică este una încă în expansiune, astfel că prestigiul pe care şi-l face fiecare model va însemna foarte mult în volumul vânzărilor pe viitorul. Dacia Sandero şi noul Chevrolet Aveo sunt ultimele venite în acest segment, fiind adresate unui public tânar şi activ, eventual predominant feminin şi care are de gând să folosească maşina în majoritatea timpului în oraş.

Evident, o utilizare în oraş ar fi cerut o motorizare diesel, dar aceasta nu este momentan disponibilă pe Sandero, aşa că am ales pentru test propulsorul pe benzină de 1,6 litri în echiparea Laureate. Concurenţii au fost reprezentati de Chevrolet Aveo dotat cu propulsorul de 1,4 litri şi 101 CP şi Skoda Fabia 1,4 16v 85CP.

Modelul autohton reuşeste să se ridice la acelaşi nivel stilistic comparativ cu cele două modele puse alături de el, designerii Renault având un succes uşor sesizabil mai ales în partea frontală. Farurile mari se integrează bine cu grila faţă, spoilerul cu o gură imensă de aer lăsându-ne să ne întrebăm dacă Dacia nu are de gând să monteze propulsorul de 133 CP şi pe Sandero.

Chevrolet Transformers

Un detaliu interesant este reprezentat de radiatorul faţă, ce se observa lesne prin gura de aer amintită mai sus, creând impresia de forţa şi agresivitate. În partea din spate designul este mai cuminte, accentul fiind pus pe combinarea practicabilităţii cu linii care sa nu trădeze apartenenţa caroseriei la familia Logan, aşa cum o face de pilda partea laterală.

Ia ghici: Fabia sau Roomster?

În ceea ce priveşte noul Chevrolet Aveo, evoluţia faţă de generaţia precedentă e clară. Liniile tăioase şi blocurile optice agresive se potrivesc parcă în tema “Transformers” asociată noului model. L-aţi văzut prima oară la Salonul Auto de la Bucuresti, iar de luna aceasta, faceliftul lui Chevrolet Aveo va invada străzile din România. Dintre toate modelele de test, Aveo pare cel mai sportiv, cu o siglă scoasă de pe grila faţă ce a rămas complet goală şi guri de aerisire laterele, false, este adevărat.

Skoda Fabia 2 este unul dintre jucătorii importanţi în clasa mică, ce a reuşit să se impună în anii de când este pe piaţă. Designul asemănător cu Roomster nu face decât să mărească impresia de aglomeraţie de astlfel de model pe străzile patriei, liniile iniţial controversate dovedindu-se o formulă câştigătoare pentru Skoda. Un detaliu interesant observăm la grila faţă, care este pe jumătate obturată pentru obţinerea unui cx mai bun şi îmbunătăţirea consumului.

De altfel asemenea artificii aerodinamice regăsim şi la celelalte două modele sub forma unor “fuste” deflectoare sub spoilerele faţă.

Sandero a fost pus faţă în faţă cu doi concurenţi prestigioşi de pe piaţa românească: noul Chevrolet Aveo şi Skoda Fabia 2.
Dar să lăsăm designul exterior la latitudinea cititorilor, fiind de un subiectivism maxim şi să vă prezentăm interioarele maşinilor şi cum vă simţiti în ele.

Materiale bune calitativ

Două surprize au fost înregistrate la acest nivel. Surpriza placută a fost reprezentată de Sandero, care prin simplitate şi o calitate a materialelor şi imbinărilor superioară concurenţilor din test vine cu o atmosferă destinsă şi veselă. Plasticul tare este regăsit în toate modelele însă bordul de pe Sandero, la fel ca pe Logan facelift, reuşeşte cel mai mult să lase impresia unui material mai bun calitativ.

Aveo se remarcă prin consola centrală dată cu o vopsea cauciucată, detaliu pe care il regăsim în clasele superioare, un plus pentru micuţa citadina americană. Calitatea materialelor este şi ea bună, însă trebuie să amintim de un mic minus la mănerul interior al uşii care scârtâie la atingere. Satelitul de comanda pentru sistemul audio (audio care s-a dovedit şi cel mai performant din test) prezent pe volan asigură o ergonomie crescută în timpul mersului, lucru care nu se poate spune şi despre consola centrală din zona piciorului drept al şoferului, care este mult prea proeminentă şi este jenantă nu doar în mers, dar ar putea pune ceva probleme şi în cazul unui accident. Calitatea asamblării este pe ansamblu bună, dar capacul portbagajului este însoţit aleator de zgomote pe denivelările mai puternice.

Acest test vine să dărâme două stereotipuri clasice din cultura auto a românului, care considera de exemplu că la Dacia avem o calitate a materialelor foarte slabă. Sandero s-a înderpărtat mult de această viziune, în timp ce a doua idee preconcepută, cu Skoda de o calitate tipică germană este puternic clătinată de observaţiile din acest test. Fabia nu doar că se prezintă cu materiale interioare, care par cele mai ieftine, dar şi cu o calitate a asamblării nu foarte bună.

Îmbinăriile au pe alocuri spaţii largi între ele, bordul este inutil de complicat, cu numeroase părţi componente, cele mai deranjante fiind însă zgomotele sesizate în habitaclu. De la scârţâitul pedalei de frână, până la cel din uşile care se contorsionau în momentul frânării sau acceleraţiei. Materialele folosite la realizarea bordului, deşi lasă impresia de robusteţe şi durabilitate, sunt foarte zgomotase la trecerea peste denivelări, confortul acustic fiind serios afectat.

În privinţa spaţiului interior se distinge Aveo, care graţie parbrizului montat mult în faţă creează impresia de spaţiu şi luminozitate. Dar un spaţiu interior mai mare se traduce printr-o cutie de rezonanţă mai mare, astfel că zgomotele exterioare sunt mai mult amplificate. Spaţiile de depozitare sunt destul de puţine la toate modelele însă torpedoul lui Aveo are dimensiuni foarte reduse.

Interior elegant la Skoda Fabia

Skoda Fabia şi Chevreolet Aveo au intrari audio pentru conectarea iPod-ului la sistemele audio, care spre deosebire de cel de pe Sandero, sunt mai ergonomice şi mai complexe. Ceasurile de bord sunt uşor de citit la toate cele trei modele, cu un mic minus pentru Aveo, al cărui computer de bord nu ştie să afiseze consumul mediu.

La capitolul poziţie de condus, Skoda Fabia este avantajată de scaunele sport disponibile ca opţiune, având cel mai jos şezut, chiar dacă şi acesta ar putea fi considerat de mulţi destul de înalt. Confortul pasagerilor poate fi asigurat opţional de climatizare automată sau o cutie de viteze automată, două lucruri care la Sandero nu sunt disponibile nici măcar opţional.

Sandero a fost pus faţă în faţă cu doi concurenţi prestigioşi de pe piaţa românească: noul Chevrolet Aveo şi Skoda Fabia 2.

Aveo are cel mai puternic motor

Motorul de 1,4 litri si 101 CP de pe Aveo este pe hârtie cel mai modern, cu distribuţie şi admisie variabile şi injecţie indirectă. Silenţios şi relativ econom, propulsorul este puternic penalizat de cutia de viteze imprecisă şi treptele foarte lungi, care deşi favorizează consumul, nu ajută acceleraţiile. Foarte bine echilibrat, atunci când este pornit, singurul lucru care te asigură de funcţionarea lui este turometrul şi o uşoară vibraţie în schimbătorul de viteze.

Ambreiajul are o rezistenţă mică la folosire, direcţia fiind uşor de acţionat, dar relativ imprecisă. La acceleraţiile de peste 3500 rpm sistemul de evacuare e creat să-şi facă simţită prezenţa în habitaclu, cu un sunet placut. Ţinuta de drum este una îndreptată spre confort, frânarea fiind bună, cu păstrarea traiectoriei dorite, chiar dacă maşina tinde să intre în balans şi să dea o uşoară senzaţie de nesiguranţă.

Fabia se impune la comportament rutier

Şi Skoda Fabia are un motor, care deşi nu are foarte mulţi cai putere, se remarcă prin silenţiozitate şi lipsa de vibraţii. Dotat şi el cu 16 supape, propulsorul de 1,4 litri şi 86 CP este elastic şi reuşeşte în parteneriat cu o cutie de viteze mai scurtă, să accelereze mai bine ca modelul american.

Trenul de rulare este punctul forte al Fabiei, direcţia fiind cea mai fermă, în timp ce frânarea este puternică, fără ca ABS-ul să intervină excesiv aşa cum se întâmple la celelalte două modele. Este adevarat însă, că modelul ceh era echipat cu pneuri Bridgestone Turanza, incomparabil mai bune comparativ cu Michelin Energy regăsite pe Sandero (care apropo sunt realizatre în România) şi Hankook-urile de pe Aveo.

Sandero este penalizat de motorul zgomotos

Modelul românesc a rămas codaş la capitolul motorizare, propulsorul de 1,6 litri având doar 8 supape şi cel mai slab raport CP/l. Pe lângă faptul că este foarte zgomotos, făcându-şi simţită puternic prezenţa în habitaclu, motorul îşi transmite vibraţiile prin intermediul cutiei de viteze către schimbătorul din interior, care se mişca nepermis de mult în orice regim de turaţie. Etajarea cutiei de viteze permite un consum şi acceleraţii asemănător concurenţilor săi, însă trenul de rulare nu se ridică la acelaşi nivel.

Deşi suspensia pare puţin mai fermă comparativ cu Logan, ruliul este încă prezent, iar direcţia a rămas la fel de imprecisă. Maşina este îndreptată clar spre confort, fără a avea nici cea mai mică pretenţie de sportivitate.

Un aspect interesant este faptul că maşinile în regim de test au consumat sensibil la fel, în ciuda faptului că cel puţin din punct de vedere al informaţiilor oficiale Sandero este mult mai gurmand cu arderea combustibilui.

Sandero a fost pus faţă în faţă cu doi concurenţi prestigioşi de pe piaţa românească: noul Chevrolet Aveo şi Skoda Fabia 2.

Trei variante la fel de interesante

La finalul unui asemenea test şi cei mai cârcotaşi vor trebui să recunoască faptul că noul Sandero, se ridică surprinzător la nivelul concurenţilor săi direcţi, fiind la unele capitole chiar superior acestora.

Cu un raport preţ/dotări imbatabil, Dacia Sandero se adresează oamenilor care doresc o maşina confortabilă, la un preţ redus şi cu un consum în media clasei. Interiorul este şi el unul foarte reuşit, simplist şi destul de ergonomic. Evident, comenzile geamurilor puteau să fie montate pe uşă, dar odată obişnuiţi, nu vă vor mai pune probleme. Calitatea asamblării este una pe ansamblu bună, însă din păcate, deşi caroseria este bine închegată, zgomotul motorului este foarte mare, iar vibraţiile schimbătorului sunt destul de deranjante.

Faptul că avem o gamă de motoare limitată micşorează plaja de potenţiali clienţi, dar în viitor acest lucru se va schimba. Absenţa unor opţionale importante, precum cutia de viteze automată, ESP-ul, airbaguri cortina, climatizarea automată sau pilotul automat reprezintă un minus pentru cei care sunt încântaţi de designul modelului dar işi doresc şi unele dotări moderne sau un plus de siguranţă.

Chevrolet Aveo vine cu un motor modern, economic, silenţios şi cu un aer proaspat graţie noului facelift. Designul tineresc şi aspectul uşor sportiv vor reprezenta puncte forte ale noului model, care dispune de un spaţiu interior mare, dar cu mici deficienţe la nivelul spaţiurilor de depozitare. Poziţia înaltă de condus asigură o vizibilitate bună, planşa de bord aducând aminte de modelele mult mai scumpe din gama constructorului Chevrolet.

Unele zgomote din interior pot fi considerate de unii dezavantaje, în timp ce rămâne de văzut dacă au fost efectuate îmbunătăţiri la capitolul siguranţă pasivă, acolo unde vechiul Aveo nu a strălucit. Absenţa unui propulsor diesel va avea probabil o influenţă semnificativă în vânzări. Per total, maşina se dovedeşte echilibrată, fără a se remarca puternic negativ la vreun capitol.

Al treilea model din test, Skoda Fabia, are o ţinută de drum bună, cu un comportament rutier mai bine adaptat unui condus sportiv. Acest lucru se traduce însă printr-o suspensie zgomotoasă, dar frânele şi ruliu sunt ameliorate. Motorul putea să fie mai puternic, însă are cel mai mare cuplu din test, fiind elastic şi foarte silenţios.

Interiorul este în contradicţie cu faima Skoda de până acum, o cauză pentru acest comportament fiind probabil şi cei 8000 de km realizat de maşină în condiţii de test. Un plus pentru modelul ceh este repzentat de gama largă de opţiuni şi motorizări ce pot fi alese pe fiecare maşină în parte, acest lucru având însă şi un revers al medaliei: un preţ de achiziţie sensibil mai mare. De asemenea şi garanţia oferită este cea mai mică dintre modelele testate.

În final, achiziţia unui automobil se va realiza pe motive subiective, fiecare cumpărător stabilindu-şi câte o pondere în rezultatul final pentru fiecare din capitolele de care este interesat. Astlfel că nu putem avea un căştigător al acestui test, fiecare dintre cele trei maşini fiind alegerea perfectă pentru anumiţi cumpărători.

sursa: promotor.ro

Dacia Sandero demonstreaza ca producatorul pitestean a ajuns la maturitate. Era si cazul, doar au trecut 18 ani de la Revolutie. Masina se afirma cu un design modern, care nu atrage, dar nici nu te lasa indiferent, si cu raportul pret/spatiu/performante/dotari specific Logan-ului. Nu are rost sa va mai plictisesc! Important este ca Sandero merge ceva mai bine decat Logan-ul Sedan. Dar… mai exista inca multe aspecte perfectibile.

Comportament dinamic
Dacia Sandero utilizeaza platforma B0 (n.r. platforma Logan), cu punte fata de tip pseudo MacPherson, cu brat triunghiular, si punte spate in forma de “H”, cu profil deformabil si epura programata. Dar specialistii au umblat la cateva elemente pentru a conferi masinii o tinuta de drum mai sigura. Concret, Sandero sta bine pe drum si permite chiar abordarea mai in forta a virajelor. Iar marele plus este directia mult mai ferma si precisa decat in cazul Logan-ului obisnuit, ceea ce iti da incredere si un sentiment de siguranta. In conditii normale, evident! Daca se forteaza si te crezi Schumacher, garda la sol de 155 mm si centrul de greutate ridicat isi spun imediat cuvantul si incepe ruliul. Usurel cu pianul, ca se varsa clapele… Sandero nu este o masina careia sa-i placa un stil de condus mai agresiv, desi publicul-tinta sunt tinerii. De asemenea, franele, cu tot cu ABS si AFU (sistem de asistenta la franarea de urgenta) sunt de incredere pana la un anumit punct si daca se merge calm. Altfel, ABS-ul intra neplacut de repede si aproape imposibil de controlat din pedala iar, dupa franari repetate, apare un fenomen de fading de toata frumusetea.

Trebuie apreciat insa faptul ca Sandero este bine izolat fonic, nici macar la viteze de 140-150 km/h nepatrunzand in habitaclu zgomote sau fasaituri nedorite.
Mai bine 1.4
Elasticitatea motorului de 1.6 litri/90 CP lasa de dorit iar cutia de viteze are niste trepte lungi cat o zi de post. Oricat de repede schimbi, din cauza raportului de demultiplicare, motorul cade in ture nepermis de mult. Rezultatul: astepti in spatele TIR-ului sa faci o depasire pana te plictisesti. Este adevarat insa, si performanta, si ieftina, si devreme acasa nu prea se poate. Dar de ceva mai bine ar fi fost loc! Nu de alta, dar fie ca mergi cu 1.6 MPI, fie cu 1.4 MPI, nu prea faci diferenta iar consumul de combustibil este aproape identic. Doar la viteze superioare, de peste 120-130 km/h, se vede ceva. Prin urmare, mai bine un Sandero 1.4 MPI bine dotat, decat sa dai vreo 400 de euro in plus pentru propulsorul de 1.6.

Confort & habitabilitate
Sandero ofera spatiu de segment “B”, la pret de clasa “A”. Iar dimensiunile exterioare ale masinii se rasfrang direct asupra spatiului interior. Ocupantii locurilor fata nu au de ce sa-si faca probleme, locul fiind similar cu cel de la Logan. Poate doar sa fie atenti sa nu cada de pe scaune, pentru ca acestea tot sezutul scurt de la Logan il au. Iar in spate, doi adulti si un copil calatoresc confortabil.
De asemenea, nici volumul de 320 de litri al portbagajului nu este de lepadat. si, prin rabatarea banchetei, fractionabile asimetric (in functie de versiunea de echipare), se poate ajunge la un spatiu de incarcare de 1.200 de litri.
Partea mai putin placuta este insa ca Sandero nu a scapat de metehnele din trecut. Cum o dai, tot in Dacie de urci. Atentia constructorului la detalii si dotarile multiple sunt umbrite, de exemplu, de butonul pentru reglajul farurilor, ce dateaza de pe vremea Berlinei, de panoul de comanda al aerului conditionat, ale carui butoane dintr-un plastic de o calitate indoielnica par a fi imprumutate de la Nova.

sursa: adevarul.ro

Sandero lasa o prima impresie placuta, printr-un design nou si cu totul diferit fata de cele patru modele anterioare ale gamei Dacia. Sandero are potential pentru a juca pe piata hatchback-urilor, fiind primul model Dacia atractiv pentru tineri. Testata pe drumurile pline de curbe din Croatia, masina s-a dovedit a fi stabila si sigura, mai ales la schimbarile dese ale treptei de viteza

La drum lung se comporta bine, treapta a cincea de viteza poate fi folosita numai pe autostrada, de aceea Sandero este ideal in oras, unde se sofeaza mai mult in treptele inferioare. Raspunde bine la comenzi, dar motorul , acelasi ca al Loganului, este putin zgomotos si rapunde lenes la acceleratie. Din fericire, Sandero este izolat fonic mai bine decat modelele anterioare, de aceea sofatul la drum lung nu va fi obositor.

La viraje e stabila si se manevreaza usor, fara a da impresia ca te poti rasturna pe-o parte, chiar daca viteza e mare. Suspensiile sunt mult imbunatatite, ceea ce o face viabila pe drumurile romanesti. In premiera pentru gama Dacia, Sandero are asistenta la franarea de urgenta si ABS in dotarea de baza, un punct in plus pentru siguranta. Ajunge la 160 de kilometri la ora, desi fisa tehnica vorbeste de 180 kilometri la ora, pentru modelul 1.6 MPI de 90 CP. Avand peste 3.500 de rotatii pe minut consumul de carburant creste fata de cel trecut in fisa tehnica, de la 5,6 la 8 litri.

Sandero diesel, abia peste cateva luni
Masina are un aspect tineresc, spatiu generos atat in interior, cat si in portbagaj, dar nu exceleaza la plansa de bord si dotarile standard. La masina testata, scaunul soferului nu putea fi reglat pe inaltime, de aceea pozitia in timpul sofatului a fost putin cam joasa. Un punct in minus pentru comanda geamurilor electrice, care se face tot pe consola centrala si pentru nesincronizarea stergatoarelor cu duzele de stropire.

sursa: gandul.ro

În perioada 19–22 iunie, reţeaua comercială Dacia sărbătoreşte lansarea noului model Dacia Sandero în România printr-o amplă operaţiune „Porţi deschise”. Participanţii vor avea ocazia chiar să câştige o maşină Dacia Sandero!

În toată reţeaua comercială Dacia, timp de patru zile, de la 8 dimineaţa până la 8 seara, vizitatorii vor avea ocazia să descopere în cele mai mici detalii noul model Sandero, inclusiv prin intermediul unui test drive gratuit. În plus, aceştia vor cunoaşte cele mai noi oferte de servicii şi produse Dacia. Operaţiunea „Porţi deschise” găzduieşte în showroom-uri diverse concursuri şi animaţii comerciale.

Printre numeroasele surprize prilejuite de operaţiunea „Porţi deschise”, vizitatorii pot participa la concursul „Jocul cheii”. Astfel, cinci dintre destinatarii pliantului care conţine cheia care se potriveşte unui vehicul Dacia Sandero, vor fi fericiţii câştigători ai noului model lansat pe piaţa din România. Participanţii au dreptul de a încerca cheile maşinii doar in showroom-uri.

Participanţii la test drive-ul gratuit cu Dacia Sandero pot câştiga unul dintre cele 200 de bilete puse în concurs la festivalul de muzică B’Estfest (4, 5, 6, 11 iulie), în urma unei trageri la sorţi. Evenimentul artistic reuneşte nume celebre ale industriei muzicale, precum: Nelly Furtado, Alanis Morissette, Manu Chao, Judas Priest.

După ce am încercat Dacia Sandero 1,6 MPI, credeam că motorizarea de 1,4 litri şi 75 CP este foarte potrivită pentru bunici şi bunicuţe. Însă nu este chiar aşa.
Când spui motorizare de bază, te gândeşti automat la multe compromisuri - iar motorizarea de bază a lui Sandero are 200 cmc în minus faţă de motorul de 1,6 litri şi cu 15 CP mai puţin, în condiţiile în care masa maşinii este puţin peste o tonă. Dacă în ziua precedentă am concluzionat că versiunea de 1,6 litri nu este nicidecum sportivă, permiţând un condus relativ dinamic, motorizarea de 1,4 litri mă aşteptam să fie leneşă, ca pentru bunicii cu reflexe întârziate.

De evitat echiparea de baza

Primulcontact cu maşina de test a fost dezamăgitor, deoarece versiunea de echipare era Ambiance, în regres evident faţă de Laureate: în afara aerului condiţionat, nici un alt element de confort nu era prezent pe maşină. Ba mai mult, micile manete pentru reglajul manual al oglinizilor exterioare sau manivelele de acţionare a geamurilor laterale sunt dintr-un plastic urât şi neplăcut la atingere, de parcă cei de la Dacia vor musai să mă convingă să optez pentru nivelul superior de echipare. Pentru prima oară am făcut o paralelă cu Dacia 1310, ale cărei manivele pentru geamuri mi se par acum chiar frumos finisate.

Alt minus al acestui nivel de echipare mai modest este spătarul banchetei, care nu se rabate fracţionat, ci într-o singură bucată, modularitatea portbagajului fiind astfel redusă. M-am simţit chiar nedreptăţit când am observat că ceasurile de bord nu mai au fundal alb, ci sunt extrem de banale, iar scaunul şoferului şi volanul nu mai dispun de reglaj pe înălţime - ceea ce duce la o primă impresie de “semi-camionagiu”, şoferul stând foarte sus, ca în Logan.

Nu înţeleg de ce organizatorii nu ne-au dat să testăm prima oară această versiune, pentru că, după ce am văzut ce înseamnă Laureate, nu recomand nimănui versiunea de echipare inferioară Ambiance. Mai ales pentru că vorbim de un automobil modern, la urma urmei, în care geamurile electrice sau bancheta fracţionabilă ar trebui să fie dotări de serie. Cu această nelămurire persistând în minte, am dat drumul motorului de 1,4 litri.

Moment în care am ajuns la a doua paralelă cu Dacia 1310 - sunetul motorului şi al evacuării lui Sandero 1,4 MPI aminteşte imediat de venerabila doamnă autohtonă. La ralanti, însă, insonorizarea este la fel de bună ca în cazul motorizării mai mari. După primii metri am remarcat lipsa servodirecţiei, volanul necesitând un efort vizibil mai mare la manevrele pe loc sau cu viteză foarte mică. Dacă pentru bărbaţi acest lucru nu este un impediment, în cazul femeilor lipsa servodirecţiei va pune precis probleme în traficul urban. Din nou, am simţit că producătorul pur şi simplu mă forţează să mă orientez către echipările superioare.

Motorul de baza e bun in oras

Aşadar, primele impresii duceau la concluzia că Dacia Sandero 1,4 MPI le este destinată bunicilor: pentru că zgomotul motorului le va aminti de Dacia 1310 şi pentru că lor nu prea le pasă de lipsa dotărilor moderne. Eroare, însă, pentru că după primii zeci de metri Dacia Sandero 1,4 MPI a demonstrat o vivacitate peste aşteptări. Este clar o motorizare pentru cei care nu se grăbesc, dar nu este deloc leneşă în regim normal de exploatare. Pe străduţele de pe insula Hvar mi-am dat seama că această versiune se descurcă foarte bine în trafic urban, fiind penalizată doar de lipsa servodirecţiei, mai ales în cazul manevrelor de parcare.

Practic, motorul de 1,4 litri se pretează de minune la rularea cu viteze maxime de 50-60 km/h şi utilizarea primelor trei trepte de viteză, cam lungi pentru demaraje serioase. O dată ieşit din oraş, însă, pe drumurile publice, motorul începe să îşi arate limitele, mai ales în ce priveşte acceleraţiile şi reprizele - remarca îşi are rostul doar dacă facem o comparaţie strictă cu motorizarea de 1,6 litri, pentru că, altfel, comportamentul relativ leneş pe traseele extraurbane este perfect normal pentru un astfel de motor.

Nu m-a mirat nici lipsa de vână la urcarea rampelor accentuate, unde viteza scade drastic, impunând schimbarea chiar până în treapta a doua. Sunt sigur că, dacă se încarcă maşina cu cinci persoane şi se umple portbagajul, cei 112 Nm ai cuplului maxim vor fi foarte împovăraţi de masa maximă de o tonă şi jumătate. Cu alte cuvinte, cei care vor de la Sandero să fie sprinten în concedii, la drum lung, cu toată familia, ar trebui să se gândească de două ori înainte de a opta pentru motorizarea mică, de 1,4 litri, deoarece Sandero 1,6 se pretează mult mai bine la drum lung, în ciuda diferenţei de preţ de 400 de euro.

În afara performanţelor dinamice, se mai remarcă o diferenţă faţă de versiunea de 1,6 litri, şi anume zgomotul ceva mai strident al motorului, mai ales în cazul rulării în acelaşi tempo cu motorul de 1,6 litri, ceea ce necesită turarea mai accentuată a propulsorului. Funcţionarea aerului condiţionat pare să aibă acelaşi efect castrant asupra ambelor motoare, efect puţin vizibil dacă se conduce relaxat, cu respectarea limitelor de viteză. Oricum, scaunul înalt nu îţi oferă posibilitatea găsirii unei poziţii de pilotaj, deci maşina te invită să fii calm şi prudent. Ca şi bunicul.

Stabilitatea în curbe şi performanţele la frânare sunt la acelaşi nivel cu Sandero 1,6 MPI, maşina îngurgitând fără probleme curbe relativ strânse cu viteze de 80-90 km/h, suficient pentru majoritatea şoferilor. Consumul estimez că poate fi apropiat de cifrele oficiale doar dacă în maşină se află o singură persoană, fără porniri viteziste. Altfel, încărcarea maşinii va necesita turaţii mai mari de funcţionare a motorului, prin urmare şi un consum crescut, mai apropiat de cifrele oficiale ale motorizării de 1,6 litri. Asta este, trebuie să ne obişnuim cu ideea că fiabilitatea şi concepţia mai veche a motorului ne costă nişte grame în plus de benzină pe kilometru.

Sandero 1,4 - oferta suficient de buna

Verdictul referitor la Dacia Sandero 1,4 MPI este mult mai rezervat.Nu atât în ce priveşte motorul, care mi-a depăşit puţin aşteptările, cât în ce priveşte versiunea de echipare Ambiance. Aceasta are câteva minusuri importante în ce priveşte confortul şi, sincer, diferenţa de 700 euro faţă de Preference nu mă convinge - prefer să dau aceşti bani pentru un confort sporit, chiar dacă maşina mă va costa astfel 8.050 euro. Motorul de 1,4 litri nu este o alegere rea, dar este clar că se pretează mult mai bine rolului de navetist pentru una sau două persoane în traseu urban decât drumurilor lungi cu toată familia în regim extraurban (caz în care motorizarea de 1,6 litri este o alegere mai bună).Dacia Sandero 1,4 MPI primeşte un 7 onest, fiind o ofertă destul de atractivă în peisajul actual al clasei mici - însă depinde de nivelul de echipare dacă această notă 7 este rezultatul lui 6,51…Rezumând, se poate spune despre că este un automobil suficient de reuşit pentru banii pe care îi reclamă, criticile nefiind puţine - însă acestea sunt puse în umbră de costurile avantajoase. Maşina le este dedicată celor care doresc un automobil pragmatic şi care pot aprecia corect raportul preţ/maşină pe care Sandero îl oferă, trecând peste ideile preconcepute privind marca românească.

Aşteptăm părerile voastre despre Dacia Sandero, după ce o veţi testa în acest weekend la dealerii Dacia, cu ocazia “Porţilor Deschise”.

sursa: promotor

După cum era de asteptat, Dacia Sandero se comportă ca o masină modernă de clasă mică. Motorul de 1,6 litri si 90 CP nu impresionează prin nimic, iar comportamentul rutier este foarte corect.

Dacia Sandero arata obisnuit

Modelul pus la dispozitie a fost Dacia Sandero 1,6 MPI, în echiparea Laureate. De la prima vedere, Dacia Sandero se integrează foarte bine în peisajul automobilistic european, fiind un hatchback de clasă mică aproape banal, identitatea vizuală fiind accentuată doar de noua siglă Dacia si de stopurile cu un design modern. În rest, Sandero este pur si simplu o masină obisnuită de oras - mai ales dacă luăm în considerare culoarea gri-sobolan a modelului pe care l-am avut la dispozitie.

O dată asezat pe scaunul soferului, îti dai seama că habitaclul este clar evoluat fată de al cunoscutului deja Logan. Plasticele sunt altele, mai bune, chiar dacă suntem departe de calitatea oferită de japonezi sau germani. Însă, cel putin la prima vedere, plasticele din Dacia Sandero par destul de rezistente la uzură în timp. Aspectul este si el schimbat, după cum am remarcat încă de la lansarea statică a masinii, la Geneva 2008, fiind păstrată pozitionarea principalelor comutatoare si butoane.

Per total, prima impresie este foarte ok dacă ne raportăm la cât costă masina - fată de restul concurentilor din clasa mică, interiorul lui Sandero pot spune că este undeva sub medie, ca aspect. Celor pretentiosi, care omit pretul mic al masinii, nu le va conveni, de exemplu, faptul că mânerul usii din fată, în ciuda unui design foarte reusit, este dintr-un plastic dezagreabil sau că reglajul pe înăltime al scaunului soferului dispune de o manetă relativ prost plasată. Eu, unul, mi-am implementat în minte clar faptul că am de a face cu o masină nouă sub 10.000 euro, deci astfel de compromisuri mi se par acceptabile.

Dacia Sandero e silentioasa

La pornirea motorului de 1,6 litri, primul lucru pe care l-am sesizat a fost silentiozitatea acestuia, Lucru confirmat si în conducere, Dacia Sandero fiind foarte putin gălăgioasă fată de Dacia Logan cu acelasi motor, datorită atentiei mai mari la materialele fonoabsorbante. Nu pot spune că Dacia Logan 1,6 era foarte deranjantă din punct de vedere al zgomotului interior, dar, la nivel calitativ, Sandero stă mai bine, lucru care face diferenta la un drum lung, unde oboseala nu va mai fi amplificată de zgomotul motorului.

În ce priveste zgomotele aerodinamice sau cele ale suspensiei, prima impresie este că Sandero rămâne un Logan. Cum drumurile croate pe care am circulat erau bine asfaltate, nu prea am avut ocazia să auzim suspensia la lucru, însă aerodinamica este un sector neprioritar. Oglinzile laterale mari si gabaritul generos al masinii induc un vâjâit mai mult decât sesizabil peste 80-100 km/h, atmosfera interioară rămânând mai acceptabilă decât în cazul lui Logan. Oricum, nici un automobil actual din categoria lui Sandero nu stă mai bine în domeniul zgomotului la viteze mari, deci Sandero poate fi plasat cu usurintă în media clasei mici din acest punct de vedere.

Motorul 1.6 MPI nu este sportiv

Cum accelerează si care este răspunsul motorului de 1,6 litri - ei bine, din start trebuie remarcat că nu este un motor pentru tinerii nărăvasi. La fel ca în cazul lui Logan, acest motor cu numai două supape pe cilindru urcă în ture gradual, fără să se grăbească, acoperind destul de constant toată plaja de turatii. Ba as putea spune că se comportă suficient de bine chiar si la doar 1.000 rpm - de la această turatie, repriza în treapta a cincea nu induce un tremurat exagerat în transmisie, ceea ce demonstrează că rezerva de cuplu este suficientă.

Însă nu suficientă pentru depăsirile în fortă sau urcările sustinute ale rampelor mai mari, caz în care trebuie retrogradat chiar până în treapta a doua pentru a stoarce din motor cât mai mult, Acest lucru nu mai rămâne valabil în cazul celor care agreează un stil de conducere relaxat si atent, caz în care Sandero 1,6 este chiar o masină rapidă. De fapt, Dacia Sandero cu motorul de 1,6 litri si 90 CP este aproape la acelasi nivel al performantelor pe sosea ca o compactă de genul lui VW Golf, cu motor de 1,6 litri si 100 CP - avantajul lui Sandero rezidă din masa mai mică.

Performante modeste

Motorul de 1,6 litri nu se poate lăuda cu un cuplu foarte bun, cei 128 Nm fiind doar suficiensi, însă turatia de 3.000 rpm este destul de joasă, ceea ce, în general, este un avantaj în condusul pe sosele. Sincer, punând din nou în balantă pretul masinii, motorul de 1,6 litri se dovedeste agreabil, fără a avea pretentii de sportivitate. Despre economicitate nu mă pot pronunta, traseul fiind prea scurt pentru a-mi putea face o idee fundamentată, dar cred că un consum mediu real porneste de la cel putin 7,5 litri/100 km. Însă acest lucru rămâne de verificat într-un test ulterior de consum.

Legat de transmisie, timoneria suferă de o usoară inexactitate, care nu este foarte deranjantă, iar cele cinci trepte de viteză au o etajare destul de lungă. Aspecte care au darul de a castra dorinta de a schimba rapid treptele, maniera sportivă iesind din discutie. Pedala de ambreiaj mi s-a părut cam moale, fiind necesară o minimă acomodare cu punctul unde cuplează ambreiajul, iar intrarea în marsarier este însotită de un cloncănit. Din nou, mici neajunsuri puse în umbră de măria sa pretul…

Franele obosesc rapid

Unul dintre punctele care denotă faptul că Dacia Sandero costă putin este sistemul de frânare. Desi pedala de frână este dozată corespunzător, iar ABS-ul îsi face datoria foarte bine, fadingul intervine rapid într-un regim dinamic, mai ales în coborâre. Este de preferat păstrarea unui stil moderat de condus pe viraje, altfel distantele de frânare cresc simtitor. În ce priveste stabilitatea la frânare, doar decelerarea violentă de la peste 100 km/h induce o mică destabilizare a masinii, necesitând corectii din volan. Lucru valabil pentru orice altă masină de dimensiuni mici, ca Sandero.

Suspensie confortabila

Suspensia masinii este una îndreptată spre confort, ceea ce înseamnă un ruliu evident în curbe, accentuat de dimensiunile caroseriei si de garda la sol. Însă stabilitatea este bună, caracterul subvirator fiind usor controlabil prin dozarea acceleratiei. Dar nu trebuie uitat că masina este destul de usoară si dă impresia că se “aruncă” fără probleme în curbe - scârtâitul pneurilor, însă, survine destul de devreme la viteze mari, peste 80 km/h. Încercarea de destabilizare voluntară a masinii, prin frânarea bruscă în curbă, nu a dat emotii, rotile urmând traiectoria impusă, iar spatele nu a dat semne că iese de sub control - totusi, la viteze mai mari, descărcarea puntii spate va duce la supravirare.

Nu am încercat celebra manevră de evitare a elanului, căreia Logan i-a făcut fată fără probleme după falsa demonstratie a celor de la ADAC, dar Sandero nu pare să fie diferit de fratele Logan la manevrele din scurt. Însă masina are o rază de bracaj cam mare, fiind necesare destule manevre pentru o întoarcere în parcare, de exemplu. Acomodarea cu dimensiunile masinii ia ceva timp, dar, per total, vizibilitatea nu suferă reprosuri, chiar dacă initial credeam că montantul spate mai gros avea să fie o problemă.

Cât despre confortul suspensiilor, nu am avut ocazia să îl testăm în Croatia - dar ne rezervăm acest privilegiu în România, unde eternul santier Bucuresti ne oferă un poligon excelent de încercare. Deocamdată, este clar că Dacia Sandero are o amortizare lină, nu seacă, ceea ce, împreună cu scaunele suficient de moi, o recomandă ca o masină foarte potrivită pentru drumurile noastre.

Nota buna pentru Sandero 1.6

Personal, îi acord nota 7,5 lui Dacia Sandero 1,6 MPI, deoarece mi se pare un mijloc de transport bine adaptat în segmentul masinilor de oras. Este clar o masină destinată celor care vor ceva mai mult zvâc, dar nu au pretentii de sportivitate. Spatiul interior este foarte generos pentru o masină de oras, iar confortul general este cel putin în media clasei mici. Pe lângă familisti, Sandero îi vizează si pe cei mai tineri, care au nevoie de o masină modernă si suficientă la toate capitolele.

Dacia Sandero pierde puncte în privinta rigurozitătii comportamentului rutier, dar asta prin prisma unui stil de condus dinamic. Aspectul interiorului este mai mult decât decent, însă calitatea plasticelor va rămâne unul dintre subiectele aprig dezbătute. Motorul de generatie mai veche va fi, cel mai probabil, criticat pentru consumul mai mare decât al concurentilor cu patru supape pe cilindru, desi se achită onorabil de sarcini. Sandero mai are de luptat cu notorietatea negativă a brandului Dacia, pentru multi dintre români - mai ales din punctul de vedere al celor ahtiati după renumele calitătii germane.

Aspect exterior: 7
Interior si habitabilitate: 8
Motor si comportament: 6
Buget: 10 * (cu steluta)
 
NOTA FINALA: 7.75

Sandero - oferta imbatabila

Însă, în final, Dacia Sandero 1,6 cred că merită nota 8,5 cu prisosintă, deoarece raportul pret/masină este imbatabil la această oră, chiar dacă, luând masina la bani mărunti, există destule neajunsuri. Practic, Dacia Sandero 1,6 este masina de care ai nevoie pentru a te deplasa din punctul A în punctul B, fără dureri de cap si pentru niste costuri reduse. Mai rămâne de văzut cum îmbătrâneste, însă, deocamdată, pentru o masină nouă, Dacia Sandero este cea mai ok ofertă în momentul actual.

Sunt curios ce impresii îmi va lăsa motorizarea de 1,4 litri - aproape jumătate dintre repondentii la poll-ul din site preferă varianta de top, cu motor de 1,6 litri si echipare Prestige, deci s-ar părea că motorul de 1,4 litri nu prea va avea succes. Totusi, nu este de neglijat faptul că varianta Dacia Sandero 1,4 Preference costă doar 8.000 euro, iar preferintele clientilor pentru motorul mai mare ar putea duce la o politică de discounturi agresive pentru motorul de bază.

Plusuri: preturi si dotări, spatiu, confort, silentiozitate

Minusuri: performante, plastice, sportivitate, frâne
 

 sursa: promotor.ro